Gest(urile)

Cu orice gest al meu iti spun că te iubesc, cu toate răsuflările mele, un te iubesc constant, pentru că constant am trăit ceva explicabil cu tine, ceva ce doar noi am știut, tu ești a treia, nu știam ce, până nu am reflectat la acest lucru, dar m-am prins, tu ești dragostea mea, adevărată; unica, pe bune, pe drept, și nu m-ai înnebunit, așa cum credeam într-o poezie anterioară, dar pe bune, tu ești sufletul meu și vreau să îmi fi perechea, e o lege frumoasă să te iubesc, e ceva din care nu mă pot opri, cu orice suflu pe care îl am în piept.

E o constantă să te iubesc. Exact ca în matematică, e ceva atât de cert, eu cu tine, tu cu mine, eu cu ceasul și tu cu timpul, și nu pot stresa asta mai mult de atât, decât dacă voi încerca să te iubesc mai mult, și o fac, cu tot ce am, cu tot ce pot de la mine, dragostea mea este o constantă, exact ca și spațiul lui Kant, tu ești timpul, tu ești ceasul meu, de neînlocuit, de nedespărțit, timpul și locul, atât mi-aș dori să îmi spui, așa că e cât se poate de inocentă această întrebare? Când eu te iubesc? Atât și atât de mult? Ai vrea să fi timpul meu, vrei să fi unica mea măsură a universului?

Cu tot ce am, cu tot ce pot, 

cu tot ce gândesc, 

cu tot ce pot duce,

cu tot ce am, 

cu absolut tot ce pot gândi, 

cu tot ce pot duce, 

și cu tot ce am, și, și mai mult, mult mai mult, 

și vreau să îți fie îndeajuns, pentru că e foarte adevărat, e cert tot ce simt, e o adevărată constantă, e o constantă a spațiului meu,

E o constantă să te iubesc, e constanta gravitației mele, și tu gravitezi în jurul meu, ești o întrebare gravă a mea, 

Mă iubești?

Dar mi-aș spune:

trăgea ușor, ușor din univers, și mi-aș fi dorit să te trag doar pe tine, așa, mai la o parte, ușor de mână, în una din zilele când ne vedeam, de dimineața, și mă așteptai, atât de mult, numai tu, aș vrea să îți spun că; Da am un crush imens de un an de zile pe tine, și îmi doresc să zic Da tot restul vieții, da, ești inima mea, da ești dragostea mea, și neamăgirea mea interioară și da ești golul continuu care mă macină pe interior, 

așa e că suntem oameni care țin un dialog continuu de dragoste?

Cu orice gest al meu iti spun că te iubesc, cu toate răsuflările mele, un te iubesc constant, pentru că constant am trăit ceva inexplicabil cu tine,

Să te iubesc e o constantă a gravității sentimentelor pe care le am față de ceea ce ești pentru mine,

Așa e că țin un dialog continuu de iubire numai pentru tine? Unul frumos, unul care mă macină pe interior, și tu ești lucrul care îmi reîntregește pe drept universul meu, în mod continuu?

așa e că am fi oameni care țin un dialog continuu de iubire? 

Care își vorbesc numai în dragoste?

Ai vrea oare să fi timpul meu, ai vrea oare, să fi unica măsură a universului meu, într-un mod constant? Constant ca iubirea mea continuă, pentru că e o lege să te iubesc nemărginit?

Și foarte, foarte mult?

Cu orice gest al meu iti spun că te iubesc, cu toată răsuflarea mea, un te iubesc constant, constant, întocmai ca iubirea mea pentru tine.